Călin Rus, Director, Institutul Intercultural Timișoara Consultarea cetăţenilor, indiferent de categoriile din care fac parte, inclusiv a cetăţenilor altor state care locuiesc în România, are multiple avantaje. Astfel, prin luare în considerare a mai multor puncte de vedere cresc şansele elaborării unor politici publice de calitate, care să ofere răspunsuri adecvate la problemele societăţii. De […]
Călin Rus, Director, Institutul Intercultural Timișoara Democraţia reprezentativă clasică tinde să limiteze rolul cetăţenilor la exercitarea periodică a dreptului la vot, lăsând guvernarea, adică elaborarea şi implementarea politicilor publice, pe seama celor aleşi şi a instituţiilor girate de aceştia. Democraţiile moderne sunt însă democraţii participative, în care, pe de o parte, cetăţenii au un rol
Călin Rus, Director, Institutul Intercultural Timișoara Vorbim în această revistă despre integrare, dar, aşa cum a reieşit şi din dezbaterile din cadrul seminariilor organizate în cadrul proiectului ICS4RTT, integrarea este un concept care trebuie bine definit pentru a evita confuziile. De exemplu, înţelegerea sa poate depinde de domeniul de activitate al utilizatorilor: asistenţii sociali se
realizat de Amadou Diouma Niang, Director relaţii internaţionale, Asociaţia Cultura Păcii Artist, cântăreţ, profesor la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Victor Yila nu mai are nevoie de nici o prezentare. Sosit în România de la începutul anilor `90 pentru studii universitare, el s-a instalat definitiv în ţara sa de adopţie după terminarea studiilor. Căsătorit cu
realizat de Amadou Diouma Niang, Director relaţii internaţionale, Asociaţia Cultura Păcii Sosit in România in 1976 pentru studii in medicină, Doctor Ahmed a ales pe urmă să se stabilească in ţară. Doctor în ştiinţe medicale cu specializare în chirurgie cardio-vasculară, Dr. Ahmed esti şi Preşedintele Fundației Centrul Cultural Islamic Semiluna, o organizaţie neguvernementală care, de
Iurie Mocanu, Organizaţia Studenţilor Basarabeni din România Tinerii români din Basarabia au început să vină la studii în România în jurul anului 1992, la scurt timp după prăbuşirea colosului sovietic. Deşi centrele universitare româneşti pregătiseră mai multe generaţii de studenţi basarabeni, o structură cu caracter juridic care să-i reprezinte în spaţiul românesc şi să militeze
Ne propunem ca în fiecare număr al revistei noastre să oferim spaţiu pentru prezentarea unor organizaţii, a unor comunităţi (etnice, naţionale sau religioase), sau a unor proiecte care vizează integrarea imigranţilor. În acest număr se prezintă (în pagina alăturată) Organizaţia Studenţilor Basarabeni. Semnalăm de asemenea proiectele aflate în prezent în derulare şi care sunt finanţate
Oana Neștian, Institutul Intercultural Timişoara Cine sunt în prezent imigranţii în România? Câţi sunt la număr şi de unde provin ei? Răspunsul la o asemenea întrebare nu este simplu, neexistând încă un set de criterii unanim acceptate pe baza cărora să poată fi colectate şi făcute publice date statistice. Printre datele disponibile în prezent sunt
Cristina Duran Florescu, Organizația Femeilor Refugiate în România „Totul sau aproape totul este nou, necunoscut poate, diferit în mod sigur.” Cu toţii am auzit de păsări migratoare. Aici lucrurile sunt clare. Ni s-au explicat de mult la zoologie. Şi de popoare migratoare am auzit. Doar am învăţat la istorie. Dar asta a fost tare, tare
Mbela Nzuzi, Președinte, Organizația Femeilor Refugiate în România Organizaţia Femeilor Refugiate în România (OFRR) este o organizaţie non-guvernamentală înfiinţată în anul 2000, în cadrul unui program finanţat de către Agenţia Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, cu scopul de a promova şi de a susţine valorile democratice şi drepturile fundamentale ale omului, în special acelea ale femeilor
